Sunt convins ca majoritatea dintre voi ati apucat sa vizionati cel putin jumatate din tot circul cauzat de celebra tigara electronica intr-unul din autobuzele bucurestene. Desi la prima vedere pare doar un alt clip amuzant care circula pe internet, dupa o vizionare mai atenta iti poti da seama ca ai in fata insasi ignoranta profunda in care agonizeaza societatea romaneasca.
Pentru cei care nu au vazut clipul sau l-au vizionat doar pentru amuzament, propun sa-l revedem si sa tragem apoi cateva concluzii pe marginea lui:
Indiferent de varsta sau de sex, romanul de rand stie ca in viata este important sa-ti impui punctul de vedere si sa nu te lasi calcat in picioare. Acelasi lucru il face si femeia din clipul de mai sus atunci cand toata lumea o injura pentru faptul ca se drogheaza cu o tigara electronica. Ea pare perfect constienta de faptul ca nimic nu este mai inutil pe lumea asta decat sa-i explici unui fost pionier ca tigara electronica nu scoate fum, ci aburi.
Totusi, femeia face o greseala teribila atunci cand subestimeaza forta de reactie si solidaritatea tipic romaneasca ce se naste mereu in fata unui pericol comun si iminent. Trecand cu vederea utilizarea apelativului “bosorog pedofil” intr-un autobuz plin cu bunici si bunicute, femeia se aratata mult prea mirata de faptul ca un barbat din Romania poate casapi instant o femeie, chiar si fara s-o duca inainte in fata altarului. Din acest motiv am banuit ca este foarte probabil ca protagonista noastra sa fie inca nemaritata. Totusi, pe masura ce am ascultat cascada urarilor de mahala ce se revarsau din gura femeii, starea civila a acesteia mi-a devenit extrem de clara: necasatoribila.
Oricine a inventat aceasta zicala, trebuie sa fi fost un om foarte pragmatic, bun cunoscator al firii umane (pe care scrie “Made in Romania”). Vizionand clipul de mai sus mi-a fost imposibil sa nu ma gandesc la o idee de afacere mai mult sau mai putin legala, dar cu siguranta interesanta: luptele de strada cu batrani. Nu vreau sa dezvolt mai mult aceasta utopie deoarece pe site-ul acesta dorim sa exprimam doar pareri conforme cu realitatea, asa ca o sa revin la abordarea initiala.
Sunt absolut convins de faptul ca bunicii fiecaruia dintre noi sunt adevarate izvoare de intelepciune si de iubire fata de familie si fata de semeni. Asta pana in momentul in care ajung sa petreaca timp intr-unul din autobuzele bucurestene. Din punctul meu de vedere, exista ceva necurat, poate chiar demonic, in abonamentele de transport (gratuite) pentru pensionari. Aceste abonamente par sa-i corupa si pe cei mai inofensivi si mai “bolnavi” dintre batrani, facandu-i adevarati campioni la “aruncatul cu toiagul” si “100 de pumni in farduri“.
De retinut: exista o linie extrem de subtire intre “Coborati la prima?” si “Esti o curva bagaboanta!(…)Iti dau cu asta in cap!”
Concluzionand, as vrea sa trag un semnal de alarma impotriva mitocaniei care se poate naste din cele mai banale si mai inutile motive. Daca ma intrebati pe mine, o mare responsabilitate fata de circul iscat in autobuzul respectiv o poarta atitudinea pasiva a celorlalti calatori. Prin asta, ma refer in primul rand la cei care s-au aratat initial constienti de faptul ca o tigara electronica nu afecteaza in niciun fel calitatea aerului dintr-o incapere. Era chiar atat de greu sa devina mai vocali in loc sa-si satisfaca nevoia primara de a asista la un astfel de balci?
Si pentru ca nu mi-am propus prin acest articol sa raspund la intrebarea din titlu, ci doar sa reflectez impreuna cu voi pe marginea subiectului, vreau sa va adresez urmatoarea intrebare: credeti ca romanul are ceva personal cu tigarile electronice sau e doar speriat de ceea ce nu intelege?